Hmm.. Atata rautate, indiferenta, prefacatorie si prostie e in jur.. Am vazut frati care se certau din nimic si ziceau ca se urasc unul pe altul, mame care si-au abandonat copii din cauza ca nu-i iubeau, am vazut intr-un inger de fata, un drac. Mi-am vazut prietena cea mai buna intorcandu-mi spatele in cele mai grele momente..
Am trecut prin multe rele, unele provocate de oamenii in care aveam mare incredere. N-a fost usor la inceput, dar am gasit puterea de a zambi, si asa am trecut peste toate. Am devenit mai increzatoare in fortele proprii si am inteles ca sunt o amenintare pentru cei care vor si imi fac rau. :)
Incercati sa ajutati pe cine puteti, fie el prieten, fie el dusman. Nu va mai certati cu persoanele de care va pasa si cu cele pe care le iubiti. Daca ai un frate sau o sora, chiar daca v-ati certat sau sunteti suparati unul pe altul, du-te si spune-i ca tii la el/ea si ca la greu o sa-i fii aproape.
Ura va intuneca sufletul, si asta e cel mai mare pacat.
Zambeste! Daca lupti, totul o sa fie bine! :)
